Autoritatea Națională pentru Cetățenie

– între prezent și viitor –

I. Introducere

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5 din 5 februarie 2010, aprobată ulterior prin Legea nr. 112/2010, a fost înființată Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Justiției. ANC a preluat atribuțiile fostei Direcții cetățenie, având rolul de a asigura aplicarea procedurii legale referitoare la acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei române. Conform preambulului actului normativ care a stat la baza înființării acestei instituții, scopul principal al creării unei autorități cu competențe generale în materia cetățeniei a fost acela de a furniza suportul administrativ necesar Comisiei pentru Cetățenie, în vederea respectării termenelor legale și eficientizării procesului de soluționare a cererilor în acest domeniu. Merită menționat faptul că, în anul 2010, Comisia pentru Cetățenie soluționa cereri de redobândire a cetățeniei române înregistrate începând cu anul 2003, având pe rol un număr de 29.232 de cereri. Totodată, conform O.U.G. nr. 5/2010, efectivul total de angajați al ANC era de 126 de persoane. ANC a fost creată prin reorganizarea Ministerului Justiției, preluând atât personalul Direcției cetățenie, cât și posturile aferente acesteia, fiind condusă de un președinte cu rang de secretar de stat. În prezent, în urma modificărilor legislative în materie de cetățenie, numărul dosarelor de cetățenie înregistrate și aflate în curs de soluționare sau în așteptare a ajuns la aproximativ 190.000-200.000. În mod regretabil, această creștere semnificativă a volumului de muncă este însoțită de o scădere a structurii de personal din cadrul ANC, instituția operând cu un efectiv de doar 122 angajați (suplimentare realizată prin H.G. nr. 1328/23.10.2024).

II. Management

ANC este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, sprijinit în activitatea sa de doi vicepreședinți, care dețin rangul de subsecretar de stat. Atât președintele, cât și vicepreședinții sunt numiți și revocați din funcție prin decizie a prim-ministrului, mandatul lor având o durată de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată (nu există niciun caz de mandate succesive/reînnoire a mandatului vreunui demnitar). ANC beneficiază de autonomie decizională și funcțională, însă anumite aspecte ale activității sale sunt reglementate prin ordin al ministrului justiției. Astfel, ministrul justiției aprobă prin ordin componența Comisiei pentru cetățenie, regulamentul de organizare și funcționare, structura organizatorică, statul de funcții, schimbarea sediului, precum și înființarea sau desființarea birourilor și oficiilor teritoriale ale ANC. Președintele ANC are atribuția de a conduce întreaga activitate a Autorității și de a reprezenta instituția în relațiile cu autoritățile publice, centrale și locale, cu instituțiile publice și private, atât din România, cât și din străinătate, precum și în fața instanțelor de judecată. Principalele responsabilități ale președintelui includ activitatea de management, reprezentarea instituției, exercitarea calității de ordonator terțiar de credite, emiterea ordinelor de aprobare sau respingere a cererilor de cetățenie, precum și emiterea actelor administrative necesare organizării și executării legilor cu impact asupra cetățeniei și a funcționării ANC.

III. Funcții

ANC îndeplinește trei funcții esențiale în cadrul activității sale de interes național:

• se asigură de respectarea prevederilor legale privind acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei române;
• ANC desfășoară, prin structurile sale de specialitate, activități de consiliere cu privire la problemele de cetățenie și la drepturile și obligațiile ce derivă din calitatea de cetățean european;
• ANC are rolul de a propune Ministerului Justiției modificări ale cadrului normativ privind cetățenia română și, respectiv, organizarea și funcționarea AMC, precum și de a participa la elaborarea actelor normative care reglementează domeniul său de activitate.

IV. Componente

1. În cadrul ANC funcționează Comisia pentru Cetățenie, o entitate fără personalitate juridică, însărcinată cu verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei române. Această Comisie are o activitate permanentă și este compusă din aproximativ 30 de membri, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajați ai ANC. Președintele Comisiei, numit de ministrul justiției, coordonează lucrările acesteia. Comisia examinează cererile de cetățenie și propune președintelui ANC aprobarea sau respingerea acestora. 2. În cadrul noii organigrame a ANC, Direcția înregistrare cereri cetățenie, ordine și jurământ are un rol important, întrucât se ocupă de elaborarea proiectelor de ordine ale președintelui ANC referitoare la acordarea, redobândirea, retragerea și renunțarea la cetățenia română, precum și de redactarea certificatelor de cetățenie și gestionarea procedurii de rectificare a acestora. Personalul din cadrul acestei direcții organizează, de asemenea, ceremoniile de depunere a jurământului de credință față de România și menține evidența persoanelor care au depus jurământul, respectiv înregistrarea cererilor de cetățenie depuse la sediul ANC. Birourile/Oficiile teritoriale au fost înființate în anul 2010 prin ordin al ministrului justiției, cu scopul de a facilita depunerea dosarelor de redobândire a cetățeniei române în localitățile Cluj, Galați, Iași, Suceava și Timișoara. Activitatea Biroului Teritorial Cluj a fost suspendată în 2011 din cauza reducerii activității și a lipsei de personal, iar Biroul Teritorial Timișoara a fost închis în 2017. În urma modificărilor legislative din 2023-2024, birourile teritoriale din Iași, Galați și Suceava au fost transformate în oficii teritoriale, fiind integrate recent în Serviciul înregistrări cereri cetățenie din cadrul Direcției înregistrare cereri cetățenie, ordine și jurământ. 3. În urma reorganizării a fost înființată Direcția de soluționare a dosarelor de cetățenie, împărțită în două servicii: unul dedicat secretariatului tehnic și altul pentru soluționarea cererilor de cetățenie. Această structură distinctă gestionează activitatea principală a ANC – soluționarea cererilor de cetățenie, în conformitate cu prevederile Legii cetățeniei române, însă este ombilical legată de Direcția înregistrare cereri cetățenie, ordine și jurământ prezentată mai sus.

V. Procedura de lucru

Având în vedere volumul considerabil de dosare înregistrate în perioada 2017-2024, care a ajuns la aproximativ 190.000-200.000 de dosare după data de 1 octombrie 2024, este evidentă importanța specializării structurilor din cadrul ANC. Procedura de soluționare a cererilor de cetățenie a fost organizată în patru etape distincte: înregistrarea cererilor, repartizarea acestora la Secretariatul tehnic al comisiei și analiza lor în cadrul Comisiei, emiterea ordinelor președintelui ANC, cu sprijinul Serviciului ordine și rectificări, și depunerea jurământului de credință și corectarea eventualelor erori în documentele de cetățenie. Procedura de soluționare a cererilor privind acordarea, redobândirea sau renunțarea la cetățenia română începe prin înregistrarea cererii, însoțită de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare (dosarul de cetățenie), precum și preluarea datelor biometrice (amprente papilare de la două degete și fotografie digitală). În funcție de temeiul juridic al solicitării, dosarul poate fi depus la sediul ANC (pentru toate tipurile de cereri), la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României (pentru cererile de redobândire și renunțare) sau la birourile teritoriale ale ANC (doar pentru cererile de redobândire a cetățeniei). În cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare, acestea primesc un număr de evidență alocat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și sunt transmise Comisiei pentru cetățenie, fiind înregistrate în evidențele ANC ca dosare de cetățenie și în HUB-ul M.A.I., unde li se alocă un cod unic de identificare (CUI). În etapa următoare a procedurii administrative, desfășurată la nivelul Comisiei pentru Cetățenie, președintele Comisiei solicită, prin rezoluție, relații de la diverse autorități competente pentru a verifica îndeplinirea condițiilor legale necesare. Aceste relații pot fi obținute fie direct, prin accesul la bazele de date disponibile pe baza protocoalelor de colaborare, fie prin solicitări scrise către autoritățile publice. Concomitent, președintele Comisiei stabilește primul termen de verificare a dosarului în cadrul Comisiei, printr-o altă rezoluție. Planificarea activității Comisiei este organizată săptămânal de către președintele acesteia, care repartizează liste (pachete) de aproximativ 50 de dosare. De obicei, Comisia funcționează în completuri de câte trei membri, fiecare membru analizând, în mod succesiv, dosarele repartizate. După verificarea îndeplinirii condițiilor legale, Comisia emite o rezoluție prin care propune aprobarea sau respingerea cererii de cetățenie, ori acordă un termen intermediar pentru completarea dosarului cu documente suplimentare, fie din oficiu, fie din partea solicitantului. Președintele Comisiei pentru Cetățenie este, în egală măsură, președintele fiecărui complet, însă, în practică, este înlocuit de un alt membru, din cauza volumului enorm de activitate. O problemă semnificativă cu care se confruntă ANC o reprezintă numărul ridicat de înscrisuri falsificate depuse de solicitanții de cetățenie. Până în prezent, au fost identificate peste 1.300 de dosare în care documentele prezentate au fost apreciate ca fiind neautentice de către autoritățile competente, de regulă, din Republica Moldova. Aceste documente falsificate sunt utilizate atât pentru a crea o legătură fictivă cu pretinși ascendenți care ar fi fost cetățeni români, cât și pentru a falsifica ascendența altor persoane, cu scopul de a crea o aparență de rudenie între solicitanți și acești foști cetățeni români interbelici. În unele cazuri, solicitanții provin din teritorii care nu au aparținut niciodată României, cum este cazul regiunii Transnistria, ceea ce face foarte probabil ca și ascendenții lor să fie originari din aceste zone. În aceste condiții, solicitanții au procedat la falsificarea documentelor depuse pentru a crea o ascendență fictivă față de un fost cetățean român. Uneori, aceste încercări implică reproducerea conținutului pe care l-ar avea un înscris autentic, însă cu indicarea unor evenimente de stare civilă nereale (nașteri, căsătorii sau decese), toate menite să creeze o aparență falsă de descendență dintr-un fost cetățean român. Astfel de falsuri sunt adesea legate de persoane care susțin că descendenții lor s-au născut în perioada 1918-1940 în teritoriile care aparțineau atunci României, precum Bucovina de Nord, Basarabia, Cadrilaterul sau sudul Basarabiei. Prin aceste falsuri, solicitanții încearcă obținerea ilegală a cetățeniei române, invocând o descendență care nu are, însă, corespondent în realitate. Ultimele etape ale procedurii de acordare sau redobândire a cetățeniei române constau în emiterea ordinului Președintelui ANC și apoi depunerea jurământului de credință față de România. Cetățenii străini și apatrizii depun acest jurământ în fața ministrului justiției, a președintelui ANC sau a unuia dintre vicepreședinți. Cei care optează pentru menținerea domiciliului în străinătate depun jurământul la misiunile diplomatice sau consulare ale României, iar cei care aleg stabilirea domiciliului în România depun jurământul în fața reprezentanților ANC. Prin proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, au fost făcute următoarele modificări: a fost stipulată în mod expres condiţia dovezii cunoaşterii limbrii române, în condiţiile prevăzute de lege, pentru cetăţenii care au pierdut cetăţenia (art. 10 şi 11), excepţie făcând persoanele care au împlinit 65 ani la data depunerii cererii; a fost stabilit un termen de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii pentru întocmirea de către Comisie a raportului privind verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetăţeniei române, termen care va fi prelungit cu timpul necesar în mod rezonabil pentru efectuarea de către Comisie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticităţii unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant, fără ca durata prelungirii să depăşească 6 luni [art. 15 alin. (10) şi (11)]; a fost modificat termenul de emitere a ordinului de acordare a cetăţeniei, de la 3 zile la 15 zile, de la data primirii raportului Comisiei ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, după caz (art. 19). În privința Comisiei pentru cetățenie s-a reglementat ca președintele Comisiei să nu fie în mod obligatoriu și președintele fiecărui complet compus din 3 magistrați asimilați care soluționează dosare de cetățenie, pentru a se permite o dinamică mult mai mare a instrumentării și soluționării acestor dosare de cetățenie. Ar fi fost foarte utilă o normă care să fi permis angajaților ANC să dispună suspendarea procedurii de analiză și soluționare a unei cereri de acordare/redobândire cetățenie, pentru suspiciuni de fals.

VI. Considerații finale

Misiunea fundamentală a ANC constă în soluționarea promptă și corectă a cererilor de cetățenie, în deplină concordanță cu legislația în vigoare. Aceasta presupune funcționarea ANC ca o „instanță administrativă” într-o „parajurisdicție” care aplică proceduri legale și proceduri interne coerente, ținând cont de provocările profesionale întâlnite, de resursele disponibile și de impactul social al deciziilor sale. Deși ANC este o instituție relativ recentă, înființată în 2010, rolul său strategic în cadrul sistemului statal român este deosebit de important, datorită competențelor sale unice și specializate în domeniul cetățeniei. ANC funcționează pe baza unui cadru normativ în evoluție și pe resurse umane înalt calificate, dar subdimensionate față de necesarul real. Prin activitatea sa, ANC contribuie la dezvoltarea politicilor de cetățenie, atât la nivel național, cât și european (cel puțin din inerție), având un impact direct asupra proceselor de integrare și securitate națională, dar și securitate pentru întregul spațiu european. De altfel, potrivit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (art. 20), cetățenia română implică în mod automat și dobândirea statutului de cetățean european. ANC își legitimează activitatea prin rezultatele semnificative statistic obținute în aplicarea prevederilor legale referitoare la cetățenia română, având un număr foarte redus de resurse umane și materiale. Aceste rezultate reflectă eforturile semnificative depuse de instituție și de personalul acesteia, precum și angajamentul de a asigura calitatea și operativitatea procedurilor. Ritmicitatea punerii pe rol și, implicit, soluționarea dosarelor de cetățenie depășește o medie de 2 ani și jumătate, ceea ce creează frustrare în rândul solicitanților (mai ales în cazul redobândirii), precum și un număr foarte mare de litigii de contencios administrativ unde jurisprudența a fost orientată spre hotărâri care obligă ANC la soluționarea mai rapidă a cererilor reclamanților și, totodată, la cheltuieli în sarcina ANC în privința proceselor pierdute. Cu toate acestea, ANC se confruntă cu vulnerabilități generate de dinamica rapidă a schimbărilor, atât la nivel național, cât și european. Acestea includ insuficiența resurselor, o imagine publică uneori distorsionată, volumul crescut de solicitări de cetățenie română și europeană, precum și provocările continue generate de contextul internațional, inclusiv instabilitatea din Orientul Mijlociu, Ucraina și fostul spațiu sovietic, fenomenul migraționist și alte amenințări la adresa securității globale. În acest context, este esențial ca ANC să continue procesul de consolidare structurală și funcțională, prin întărirea capacității sale administrative și flexibilizarea sa. Solicitantul de cetățenie, viitorul posibil cetățean român, trebuie să rămână în centrul acestui proces, întrucât el este beneficiarul principal al serviciilor publice oferite de ANC, însă într-o judicioasă armonizare cu interesele României și ale poporului român.

VII. Concluzii

Într-o structură organizatorică cu adevărat eficientă (nicidecum optimă, ci doar funcțională) organigrama ANC ar trebui să includă aproximativ 160 de angajați. Dintre acestea, 50 de posturi ar trebui să fie ocupate de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor responsabil cu „judecarea/soluționarea administrativă” a dosarelor de cetățenie, inclusiv cu activitatea de verificare și emitere a ordinelor președintelui ANC privind soluționarea finală a cererilor de cetățenie. De asemenea, aceste funcții ar acoperi și activitățile de natură juridică și contencioasă, care necesită personal pregătit la nivelul magistraților, pentru a asigura o simetrie la nivel instituțional cu Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii. Restul de 110 angajați ar putea gestiona în mod adecvat volumul mare de activitate asociat cu administrarea dosarelor de cetățenie, precum și alte aspecte logistice și administrative, cum ar fi grefa și arhivarea. Această structură modelată prin prisma realităților actuale ar permite ANC să își îndeplinească atribuțiile într-un mod eficient, asigurând soluționarea corectă și promptă a cererilor de cetățenie, în conformitate cu prevederile legale și cu standardele profesionale în tipar european. Așadar sunt necesare îmbunătățiri și modificări, completări semnificative atât la Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, cât și o regândire majoră, o rescriere a O.U.G. nr. 5/2010 privind organizarea și funcționarea ANC, în scopul aducerii instituției la exigențele vremurilor actuale, inclusiv cele de protecție a intereselor de securitate ale României, în primul rând pentru a obține eficientizare vizibilă a activităților privind gestiunea cererilor de cetățenie, cu mutarea paradigmei de soluționare a acestor cereri din logica actuală cantitativă, sufocantă, într-o logică a evaluărilor calitative, din multiple criterii de examinare rafinată a acestui fenomen migraționist punând în primul plan marile interese și nevoi strategice ale poporului român. Inițiative legislative recente privind Legea cetățeniei române.

Conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu
Facultatea de Drept, Universitatea Transilvania din Brașov